Ce stii despre Mobbing?

Ce stii despre Mobbing?

Conform statisticilor, jumătate dintre angajații români sunt stresați la job. Parte dintre aceștia nu fac față sarcinilor ori datorită volumului mare, ori pentru că acestea sunt peste nivelul lor de experiență și expertiză. Dar mai există un procent de 10% (9% este media in UE) care sunt victimelefenomenului de MOBBING.

Definiția Mobbing-ului (din engleză to mob: „a ataca”) este exercitarea stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate. Exemple de mobbing sunt: teroare psihică, șicanare repetată la locul de muncă, în școală etc. Acțiuni tipice pentru mobbing sunt: atacuri la demnitatea persoanei prin șicanare verbală și fizică, intimidare, umilire, răspândirea despre persoana în cauză de zvonuri și informații neadevărate cu scopul de a o izola și chinui.

Dar de ce ar exercita cineva o presiune psihică asupra ta la locul de muncă? Motivele sunt destule. O să îți povestesc pe scurt ce mi s-a întâmplat mie.

Lucram de 3 ani într-o multinațională, într-un mediu foarte deschis și corect din punct de vedere al relațiilor cu colegii și șefii. Rezultatele nu întârziau să apară, obiectivele erau mereu atinse și chiar peste, iar echipa din care făceam parte era una unită și ne susțineam si ajutam unii pe ceilalți. Nimic nu prevestea ceea ce urma să se întâmple.

Pe “ne-pusă masă”, șeful meu de atunci și-a schimbat comportamentul. De la aprecierea de care avusesem parte până atunci, dintr-o dată nimic din ceea ce făceam nu mai era bine sau destul. În primă fază am crezut că mi se pare sau că el este într-o perioadă mai complicată a vieții lui și am încercat să trec peste. Dar lucrurile se complicau pe fiecare zi care trecea; organiza meeting-uri la care nu mă chema, deși subiectele discutate erau legate de job-ul meu, aflam informații sau decizii care priveau activitatea mea de la terțe persoane sau când deja era prea târziu, mă evita și nu-mi răspundea la e-mail-uri, adică prin tot ceea ce făcea îmi afecta activitatea.

Nu mi-a trebuit mult să-mi dau seama ca ceea ce urmărea era discreditarea mea profesională. Motivul aveam să îl aflu mai târziu, și nu are relevanță în discuția noastră, dar pot spune că eu am fost cea care a avut de câștigat din această experiență.

Totuși, care ar fi motivele pentru care un șef sau un coleg te-ar supune unui astfel de tratament, care in termeni de specialitate este definit ca Mobbing?

  • Reprezinți o amenințare pentru cineva; ești mai bun decât șeful și se simte amenințat; un coleg vrea să îți ia locul.
  • Compania trebuie să facă o reducere de personal și ești supus acestui gen de presiune, până când cedezi si pleci de bună voie, pe principiul “să nu dorești moartea cuiva, mai bine fă-l să și-o dorească singur”.
  • Unii oameni se hrănesc cu suferința altora; este trist dar adevărat, și ar trebui să argumentez afirmația pe care tocmai am făcut-o, dar nu acum.
  • Sau pur și simplu pentru că ei pot, și TU ești cel care le permite. Eu nu i-am permis, în sensul că, având o inteligentă emoțională peste medie, înțelegeam toate mișcările pe care le făcea, și nu m-am lăsat pradă sentimentelor de frustare, vină, respingere, ură, care în mod normal iar fi copleșit pe alții. Deci nu numai că se poate să ieși “neșifonat” dintr-o astfel de experiență, dar poți avea chiar de câștigat, acesta fiind și cazul meu.

Ca să îți fie mai ușor să întelegi și identifici comportamentele la care ești expus într-o situație de Mobbing, citește descrierea mai jos:

  1. Limitarea posibilității de exprimare – ți se limitează accesul la o discuție cu superiorii, nu ai posibilitatea să-ți expui punctul de vedere în fața colegilor, ești întrerupt când vorbești, și/sau nu ești luat în seamă.
  2. Desconsidererea în fața colegilor – prin lansarea de zvonuri despre tine, cu scopul de a te ridiculiza și pune într-o lumină defavorabilă.
  3. Discreditarea din punct de vedere profesional – îți sunt repartizate sarcini, sau ți se atribuie sarcini umilitoare sau  peste nivelul calificării, ți se limitează accesul la informații.
  4. Minimalizarea rezultatelor – nimic din ceea ce faci nu este bine sau suficient, ți se caută mereu “nod în papură”.
  5. Lezarea – colegii te jignesc, facând referire la munca și viața ta personală.
  6. Izolarea – nu se vorbește cu tine, ești in mod evident și intenționat izolat de ceilalți, marginalizat, îți este ignorată prezența.
  7. Intimidarea – ești amenințat în legatură cu consecințele unei eventuale plângeri adresată unui for superior.

Ai fost expus unui astfel de tratament la locul de muncă, ești ținta ironiilor colegilor sau șefilor? Povestește-ne experiența ta! 

Specialiștii în domeniul neuroștiintelor, sunt de părere că, drept consecință a unor astfel de acțiuni exercitate pe termen lung asupra unei persoane aflată în imposibilitatea de a răspunde sau a se apăra, este o încărcătură emoțională negativă, persoana în cauză dezvoltând sentimente de umilință, respingere, abandon, nedreptate, trădare, teamă, vină, razbunare, ură, etc.

Ca urmare a acestui bagaj de emoții negative purtat cu sine pe termen lung, sunt toate șansele ca persoana în cauză să manifeste depresie, insomnii precum și o stare alterată de sanătate.

Mai mult decât atât, pot apărea și modificări de comportament, de genul:

–    Pierderea încrederii în sine

–    Pierderea eficienței la locul de muncă

–    Neasumare, imposibilitatea de a lua decizii simple, de teama eșecului:

–    Nevoia permanentă de confirmări din partea celorlalți

–    Descărcarea nervoasă aleatorie, în situații și asupra persoanelor apropiate, fără un motiv anume

Pe termen lung, ca urmare a emoțiilor negative înmagazinate cu efect în schimbarea de comportament și manifestarea de atitudini de genul celor de mai sus, pot apărea probleme și în aspectul privat al vieții:

–  probleme financiare (rezultate din teama de risc; sentimentul de vină-“nu merit asta”; lipsa încrederii în sine  – „nu sunt în stare”)

–   probleme relaționale (ca urmare a sentimentului de abandonrespingere, nedreptate, trădare)

După cum aminteam mai sus, efectele asupra sănătății nu sunt de neglijat.

Ți s-a întâmplat ca din cauza serviciului să se repete într-un interval de câteva luni situațiile de mai jos?

  • Te-ai simțit neliniștit, nervos, stresat la serviciu
  • Te-ai simțit obosit, fără vlagă
  • Ai luat medicamente pentru a te calma
  • Ai fost nervos acasă sau cu persoane cu care în mod normal te simți bine
  • Ai avut insomnii
  • Ai avut atacuri de panică, de frică
  • Ai avut palpitații sau tensiune
  • Ai avut dureri de cap, de stomac
  • Ai fumat mai mult, ai consumat mai mult alcool, si/sau bauturi energizante
Dacă răspunsul este “Da” la mai mult de jumătate din întrebări, poate că ar fi bine să identifici care sunt cauzele schimbării de stare și dispoziție în care te afli.
 

Dacă ai fost expus la locul de muncă unor tratamente de genul celor descrise în articolul de față, postează un comentariu cu experiența ta. 

Și nu uita; te aștept aicica întotdeauna.

Pe curând,

Aurora.

PS: Dacă simți nevoia unei discuții private pe această temă, te aștept la secțiunea „Întreabă-mă”!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*